CURPEN, curpeni, s. m. 1. Mlădiță lungă și subțire a viței de vie sau a altei plante agățătoare, care se încolăcește sau se agăță de alte plante, de araci etc.; tulpina unor plante tîrîtoare ca dovleacul, pepenele etc.; p. ext. ramuri tinere, nuiele. 2. Arbust cu tulpina agățătoare și ramificată, cu flori mari, violete sau albe (Clematis vitalba). – Comp. alb. kurpen.