CUPRINS, COPRINS I. adj. 1 p. CUPRINDE ¶ ¶ C. NECUPRINS ¶ 2 Apucat ¶ 3 Ocupat, cucerit ¶ 4 Avut, cu stare, cu dare de mînă: și atîta era de cuprins de s’au umplut munții de turmele ... lui (CRG.); trecem prin Vădeni, sat vechiu, harnic și coprins (VLAH.). II. (pl. -suri) sn. 1 Întindere de jur împrejur, ținut, loc: în tot cuprinsul e un farmec care ne spune c’am pășit pe pragul unei alte lumi (VLAH.); să omori balaurul acela ce bîntue coprinsurile de la Lerna (ISP.) ¶ 2 Locul pe care-l stăpînește cineva, avut: bietul țăran nu mai era stăpîn pe casa, pe vitele și pe cuprinsul lui (ISP.).