CUPRINDE, cuprind, vb. III. I. Tranz. 1. A prinde, a apuca ceva de jur împrejur cu mîinile sau cu brațele. ♦ Tranz. și refl. A (se) îmbrățișa. ♦ (Înv. și arh.) A lua prizonier; a captura. 2. Fig. A îmbrățișa cu privirea; a vedea; a înțelege, a cunoaște. ♦ A închide în sine; a îngloba. 3. (Despre o haină) A fi destul de larg pentru cineva. 4. (Reg.) A bara, a bloca, a închide un drum. Înainte i-o ieșit. . . calea i-o cuprins (ȘEZ.). II. 1. Tranz. A acoperi din toate părțile; a învălui. 2. Tranz. A pune stăpânire; a cuceri. ♦ Fig. (Despre idei, mișcări sociale) A pătrunde în. . .; a atrage. ♦ Fig. (Despre stări fizice sau sufletești) A apuca, a stăpîni. 3. Refl. A-și mări averea; a se îmbogăți. III. Tranz. 1. (Despre corpuri) A umple un spațiu cu volumul sau cu dimensiunile sale; a ocupa. 2. (Despre numere) A închide în valoarea, în mărimea pe care o reprezintă. Numărul patru cuprinde de două ori numărul doi. ♦ Refl. A intra de. . . ori (în alt număr). ♦ (Despre texte) A fi alcătuit din. . .; a avea în compoziția sa. . . ♦ (Despre epoci istorice sau geologice) A se întinde pe o perioadă de. . . [Perf. s. cuprinsei, part. cuprins. – Var.: coprinde vb. III] – Lat. comprendere (= comprehendere).