cumpănit², ~ă a [At: MARCOVICI, D. 13/22 / Pl: ~iți, ~e / E: cumpăni] 1-2 Cântărit (cu balanța). 3 (Înv) A cărui greutate a fost aproximată cu mâna. 4 (Înv) Pentru care s-a plătit cu lucruri de preț, raportându-se la greutatea sa. 5 (Înv; fig) Apreciat. 6 (Înv; fig) Asemănat². 7 (Înv; fig) Comparat. 8 (Înv; fig) Examinat. 9 (Înv) Chibzuit. 10 (Înv) A cărui valoare a fost estimată. 11 (Înv; d. aștri) Care începe să coboare spre apus. 12 (Înv) Care domină. 13 (Înv; d. obiecte) Care e gata să cadă. 14 (Reg) Care pleacă într-o direcție. 15 (Înv) Intenționat². 16 (Înv) Hotărât². 17 (Înv) îndemnat². 18 (Înv) Sfătuit². 19 Care se mișcă la dreapta sau la stânga. 20 (Iuz) Care se clatină. 21 (Iuz) Care se leagănă. 22 (Iuz) Care ezită. 23 (Înv) Care este în echilibru. 24 Care este sprijinit de (sau pe) ceva. 25 (Înv) Potrivit. 26 (Fig) Cu greutate. 27 (Înv) Echivalat². 28 (Înv) Temperat². 29 (Înv) Care agonizează. 30 (Pop; d. prăjini) Așezat ca o pârghie. 31 (Reg; d. oi) Care nu are o mamelă.