CUIER (pl. -re) sn. 1 Bucată de lemn sau de metal, prinsă de părete și prevăzută cu cuie sau cîrlige, de care se atîrnă hainele (🖼 1653) ¶ 2 Mobilă de lemn sau de fier de care se atîrnă hainele (🖼 1654); mobilă de lemn prinsă de perete și prevăzută cu polițe și cu cuie, în care se așază farfurii, se atîrnă oale, etc. (în casele țărănești) (🖼 1655): în ~ sînt spînzurate cinci paltoane vechi și o blană nouă (BR.-VN.) ¶ 3 🎼 Partea din capul instrumentelor cu coarde, în care sînt înfipte cuiele (🖼 1656).