Definiția cu ID-ul 443521:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
cufăr (cufere), s. n. – Ladă cu capac, geamantan de lemn. Ngr. ϰούφαρο (cf. Hesseling 21), care posibil provine din germ. Koffer (DAR), cf. pol., sb. kufer, fr. coffre, sp. cofre. – Der. cufărar, s. m. (hamal).