9 definiții pentru cofterie
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
cofterie sf [At: (a. 1536) CUV. D. BĂTR. I, 238 / V: ~tăr~, ~tir~, cuftur~ / Pl: ~ii / E: tc kufteri] (Trs; înv; îppl) 1 Stofă prețioasă (postav sau mătase), din care se făceau dulame boierești și cingători femeiești Si: atlaz. 2 (Pex) Caftan.
cofterie f. od. stofă prețioasă din care se făceau dulămile boierești și cingătorile jupâneselor: Constantin I înveștmântă pe căpitanii dorobanților.... cu frânghii și cofterii și cu atlas BĂLC. și o rochie de cofterie (în cântecele dobrogene) POP. [Turc. KUFTERI].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cofterie f. (turc. kufteri, d. pers. kufter, țesătură; pol. koftyr, un fel de matasă). Vechĭ. O stofă scumpă din care se făceaŭ caftane și dulame boĭerești. Un fel de postav. Azĭ. Dobr. P. P. (coftărie). Un fel de matasă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
coftărie sf vz cofterie
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
coftirie sf vz cofterie
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cufturie sf vz cofterie
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
cofterie (cofterii), s. f. – Țesătură de mătase. – Var. coroftie. Tc. (per.) kofter (Șeineanu, II, 140; Berneker 537), cf. pol. kofter, rus. kufterĭ (Vasmer, I, 707). Sec. XVI., înv.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
cofterie s.f. (înv.) stofă prețioasă din care se făceau dulămi boierești și cingători femeiești.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cufturie (cofterie) s.f. (înv.) pânză subțire.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F134) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F134) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F134) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |