crâmpoțit², ~ă a [At: JIPESCU, O. 56 / V: crăm~, ~otit, crom~ / Pl: ~iți, ~e / E: crâmpoți] 1 Sfâșiat în bucăți inegale, în mod dezordonat Si: crâmpotat² (1). 2-3 Tăiat (inegal sau) strâmb Si: crâmpotat² (2-3). 4 (D. pâine) Din care s-a mușcat, în loc de a se tăia felii Si: crâmpotat² (4). 5 (D. pânză) Tăiat neregulat Si: crâmpotat² (5). 6 Fragmentat². 7 Sfârtecat². 8 Măcelărit² 9 (D. mâncare) Din care s-a mâncat în mod dezordonat Si: crâmpotat² (9). 10 (D. buze) Sărutat cu patimă (și mușcat).