cronometru sn [At: DDRF / Pl: ~re și (2, înv) ~ri sm / E: fr chronomètre] 1 Instrument de precizie ce funcționează pe principiul ceasornicului, putând măsura timpul până la fracțiuni de secundă (folosit la normarea muncii, determinarea rezultatelor în întreceri sportive etc.). 2 (Înv) Ceasornic de mare precizie.