CRONICAR, cronicari, s. m. 1. Autor de cronici și letopisețe. Radu Popescu a izbutit să se ridice la nivelul marilor cronicari moldoveni. IST. R.P.R. 219. De-așa vremi se-nvredniciră cronicarii și rapsozii. EMINESCU, O. I 149. 2. Colaborator al unui ziar sau al unei reviste, însărcinat cu redactarea de cronici (2). Cronicar dramatic. – Variantă: (1, învechit) hronicar (NEGRUZZI, S. R. 202) s. m.