Definiția cu ID-ul 914455:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CRONCĂNIT s. n. Faptul de a croncăni; strigătul strident scos de corb, de cioară etc., croncănire. Corbii se strîng să ne pîndească, Cu fîlfîiri domoale și croncănit posac. LESNEA, I. 68.