crivea sf [At: DAMÉ, T. / Pl: ~ele / E: crivală] 1 Bucată curbă de lemn ca o greblă la capătul de jos al coadei de la coasă, pentru adunarea în mănunchi a cerealelor tăiate Si: hreapcă. 2 Crivală (5). 3 Crivală (7). 4 (Dog) Unealtă folosită la legatul cercurilor de lemn. 5 (Mun; lrț) întinzător. 6 (Mun; lrț) Băț de strâns pânza pe sulul dinainte. 7 (Mun; mpl) Cocârlă. 8 Parte a fântânii care leagă cumpăna de prăjină.