2 intrări

3 definiții

Jargon

-CRIT „care discerne, care judecă”. ◊ gr. kritos „care alege, care judecă” > fr. -crite, engl. -id. > rom. -crit.

Regionalisme / arhaisme

crit, crituri, s.n. (reg.) Cazemată (Maram. din dreapta Tisei). – Et. nec.

crit, crituri, s.n. – (reg.) Cazemată (Maram. Nord: Plăiuț). – Et. nec.

Intrare: crit (subst.)
crit2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • crit
  • critul
  • critu‑
plural
  • crituri
  • criturile
genitiv-dativ singular
  • crit
  • critului
plural
  • crituri
  • criturilor
vocativ singular
plural
Intrare: crit (suf.)
sufix (I7-S)
  • crit
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

critelement de compunere, sufix

  • 1. Element de compunere cu semnificația „care discerne, care judecă”. DETS
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „crit” (7 clipuri)
Clipul 1 / 7