2 intrări

2 definiții

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

crit, crituri, s.n. – (reg.) Cazemată (Maram. Nord: Plăiuț). – Et. nec.

-CRIT „care discerne, care judecă”. ◊ gr. kritos „care alege, care judecă” > fr. -crite, engl. -id. > rom. -crit.

Intrare: crit (subst.)
crit (subst.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • crit
  • critul
  • critu‑
plural
  • crituri
  • criturile
genitiv-dativ singular
  • crit
  • critului
plural
  • crituri
  • criturilor
vocativ singular
plural
Intrare: crit (suf.)
crit (suf.)
sufix (I7-S)
  • crit
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)