Cristian Prenume frecvente în epoca noastră, Cristián și Cristiána reproduc numele pers. lat. Christiánus, Christiána, la origine adjective derivate de la Christus, prin care erau desemnați adepții noii religii. Numele Christos (de la vb. chriein „a unge”) este de origine greacă și apare în Septuaginta ca o traducere a termenului ebr. mashi’ha „uns”, cunoscut și în română sub forma Mesia. Desemnat prin Iisus zis Mesia, în greacă, necunoscîndu-se exact valoarea elementelor acestei expresii, Mesia, tradus prin Christos, a fost considerat al doilea nume propriu al lui Iisus și folosit ca atare. Forma Christus, preluată de romani, va fi baza de derivare a lui christianus (paralelul gr. christianos, împrumutat de slavi; rom. creștin continuă forma latinească), cuvînt folosit pentru prima oară probabil în jurul anului 43 e.n., la Antiohia și atestat doar de trei ori în textele N.T. În inscripțiile latine din sec. 3 – 4, christianus era un cuvînt comun care, fie înlocuia numele persoanei, fie îl însoțea pe acesta în mod obligatoriu. Secret la început, din cauza persecuțiilor religioase, Christianus apare cu valoare de nume personal distinctiv mai tîrziu, cînd creștinismul devenit religie oficială, în timpul lui Constantin cel Mare, avea deja cristalizat un bogat inventar de nume. În cele din urmă însuși Hristos începe să fie folosit ca nume personal obișnuit, foarte rar în apusul Europei (aici apare însă Iisus, obișnuit în Spania, sub forma Jesus) dar destul de frecvent în sud-estul Europei (de ex. bg. Hristo). La români, Cristián este un vechi prenume, formele sub care apare în cele dintîi documente putînd fi probabil de origine latină, dar modificate sub influența slavă în ceea ce privește tratamentul consoanei -r-. Mulțimea derivatelor, frecvența ridicată și prezența în toponimie sînt dovezi ale vechimii și răspîndirii numelui pe teritoriul nostru. Iată în continuare unele forme pe care le foloseau în trecut românii pentru actualele Cristian și Cristiana (hipoc. frecvent Cristi), de origine cultă: Cîrstian (atestare în 1389; pînă la 1500, în documentele Țării Românești apar nouă persoane cu acest nume, din medii sociale diferite), Cîrstiana (într-un act din 1500); Cărstea, Crăstea, Cîrstea, Crîstea sînt forme uneori doar grafice ale lui Cristea (atestat din anul 1415 și purtat în documentele de pînă la 1500 de 11 persoane); Hristea, Hristan – forme slave de origine grecească; Cristache, Cristel, Cîrstici, Cîrstilă, Cîrstocea, Rista, Ristea, Ristel, Ristică etc. ☐ Engl. Christian, fr. Chréstien, Chrétien, Christian, Christiane, it. Cristian, Cristiana, magh. Krisztian, Keresztely, bg., rus., scr. Hristian, Hristiana etc. ☐ Poetul Johann Christian Friedrich Hölderlin, scriitorul danez Hans Christian Andersen, compozitorul norvegian Christian Sinding etc.