CRISOFIL, -Ă I. adj. cu frunze de culoare galbenă-aurie. II. s. f. pigment care apare în urma descompunerii clorofilei, toamna, care colorează frunzele în galben. (< fr. chrysophyle)

CRISO- (CRIZO-) „aur, auriu, de aur”. ◊ gr. khrysos „aur” > fr. chryso-, engl. id., germ. id., it. criso- > rom. criso- și crizo-. □ ~clor (v. -clor), adj., (despre plante) de culoare verde-aurie; ~col (v. -col₃), s. n., mineral conținînd silicat de cupru hidratat, prezentîndu-se în mase opaliforme sau pămîntoase; ~dermă (v. -dermă), s. f., erupție cutanată, care apare, în zone descoperite, la unii bolnavi tratați cu săruri de aur; sin. crisiază; ~fil (v. -fil₁), adj., s. f., 1. adj., Cu frunze de culoare galben-aurie. 2. s. f.^[1], Pigment care apare în urma descompunerii clorofilei și care, toamna, colorează frunzele în galben; ~graf (v. -graf), s. m., copist care scrie manuscrise cu litere de aur; ~grafie (v. -grafie), s. f., arta de a scrie cu litere de aur; ~id (v. -id), adj., cu aspect de aur; ~lit (v. -lit₁), s. n., silicat natural de magneziu și fier, cristalizat în sistemul rombic, de culoare verde-măslinie și aspect lucios; ~pexie (v. -pexie), s. f., fixare a aurului în țesuturile organice; ~terapie (v. -terapie), s. f., utilizare a sărurilor de aur în scop terapeutic; sin. auroterapie.