O definiție pentru crint

crint n., pl. urĭ (vsl. krontŭ, de unde și rus. krut, krutóĭ, răscopt, ca grind, răspîntie din vsl. grondĭ, raspontiĭe. V. crutcă, scrîntesc). Est. Mămăligă prea vîrtoasă. V. clin 2, codru, trușnic și sfarog.

Intrare: crint
crint
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.