CRESTA (-tez) vb. tr. și refl. 1 A face o tăietură (nu prea adîncă) în lungime: Afin se crestă la un deget și lăsă să curgă sîngele (ISP.) ¶ 2 A face tăieturi, scobituri, colțuri, zimți, etc.: munții Gorjului își crestează pe albastrul închis al cerului vîrfurile lor înalte (VLAH.) [creastă].