crescător-îngrijitor, -toare s. m. f. Persoană calificată în creșterea și îngrijirea animalelor ◊ „Printre proaspeții absolvenți ai cursurilor de un an se numără și câteva femei: 14 (dintr-un total de 45) s-au calificat în meseria de crescător-îngrijitor de porcine, 9 (din 26) în aceea de crescător-îngrijitor de taurine, 75 la sută din absolvenții cursurilor pentru lucrătorii din complexele de vaci și păsări au fost femei.” Sc. 15 IV 77 p. 3 (din crescător + îngrijitor)