4 definiții pentru credenț
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
credenț sn [At: BARCIANU / V: ~ă / Pl: ~e / E: ger Kredenz(tish)] (Îrg) Bufet.
CREDÉNȚ, credențuri, s. n. (Reg.) Bufet. – Din germ. Kredenz.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CREDÉNȚ, credențuri, s. n. (Reg.) Bufet. – Din germ. Kredenz.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.
credénț, s.n. – v. chedrenț („dulăpior”).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
credénț, s.n. – v. chedrénț.
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: credenț
credenț substantiv neutru
| substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)