3 definiții pentru crampen
crampen sn [At: PAȘCA, GL. / V: ~pă sf ~păr, croampă sf / Pl: ~e / E: ger Krampen, srb kramp] (Reg) 1 Ciocan mare și ascuțit, pentru scosul pietrelor din pământ Si: cazma, târnăcop, (reg) chirlopan, cioacă, cioancă, gheunoi, pioc, țiu, țucloi. 2 (Îf ~păr) Săpoi. 3 (Îf ~pă) Cazma. 4 (Îf croampă) Sapă cu muchia prelungă și ascuțită, pentru scos bolovani Si: chiloviță.
CRÁMPEN s. v. târnăcop.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Definiții din dicționare specializate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
crampen s. v. TÂRNĂCOP.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: crampen
crampen substantiv neutru
| substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | crampen | crampenul |
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular | crampen | crampenului |
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||