CRAINIC, -Ă, crainici, -e, s. m. și f. 1. (Înv. și arh. ; la m.) Persoană care anunța altădată mulțimii știrile oficiale; vestitor. 2. (Astăzi) Persoană care citește comunicările oficiale, anunță programul etc. la o stație de radio; spicher. 3. (Reg.) Hăitaș, gonaci (la vînătoare). – Ucr. krajnik.