5 definiții pentru cotroci


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cotroci [At: ȘĂINEANU, D.U. / V: ~óși / Pzi: ~oșesc / E: ns cf mg kotroni „a râni, a scormoni”] (Îrg) 1-2 vi A cotrobăi (3-4). 3 vt A adăposti. 4 vi (Îf -oși) A înveli. 5 vt A îmbrăca. corectată

cotrocì v. 1. a scotoci; 2. a adăposti. [V. cotroc].

cotrocésc v. tr. (d. cotroc. Cp. cu scotocesc și cotropesc). Vest. Acoper, învălesc. Scotocesc: Cu cine aĭ lăsat casa? – Goală, cu ușile deschise. Barem să nu le spargă de vor s’o cotropească (Vl., VR. 1924, 9, 287). – Și -oșesc scotocesc (Vc.); cotîrcesc, învălesc (Gorj), otînjesc (Arg.).


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

cotrocí (-césc, -ít), vb.1. A căuta, a iscodi. – 2. A acoperi, a înveli. – Var. cotroși, cotîrci. Creație expresivă, cf. cotrobăi. Sensul al doilea și cel de cotroc, s. n. (Trans., pat, culcuș), care pare un der. postverbal (după Scriban, legat de astruca, ipoteză puțin probabilă), se explică poate printr-o contaminare cu mag. katroc, ketres „alcov”; cu atît mai mult cu cît sînt cuvinte care circulă în Trans. și Banat. Cf. cotruță.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

cotrocí, cotrocésc, vb. IV (reg.) 1. a căuta cu de-amănuntul, a scotoci, a cotrobăi, a scormoni. 2. a adăposti.

Intrare: cotroci
verb (VT406)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cotroci
  • cotrocire
  • cotrocit
  • cotrocitu‑
  • cotrocind
  • cotrocindu‑
singular plural
  • cotrocește
  • cotrociți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cotrocesc
(să)
  • cotrocesc
  • cotroceam
  • cotrocii
  • cotrocisem
a II-a (tu)
  • cotrocești
(să)
  • cotrocești
  • cotroceai
  • cotrociși
  • cotrociseși
a III-a (el, ea)
  • cotrocește
(să)
  • cotrocească
  • cotrocea
  • cotroci
  • cotrocise
plural I (noi)
  • cotrocim
(să)
  • cotrocim
  • cotroceam
  • cotrocirăm
  • cotrociserăm
  • cotrocisem
a II-a (voi)
  • cotrociți
(să)
  • cotrociți
  • cotroceați
  • cotrocirăți
  • cotrociserăți
  • cotrociseți
a III-a (ei, ele)
  • cotrocesc
(să)
  • cotrocească
  • cotroceau
  • cotroci
  • cotrociseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)