cotovaie sf [At: CADE / Pl: ~văi / E: ns cf mg kóty „pepene”] 1 Jumătate de dovleac copt. 2 Coaja unei jumătăți de dovleac copt, din care s-a scos miezul.

❍ COTOVAIE, COTOVAICĂ sf. Olten. 🍽 Jumătate de dovleac copt în cuptor.

cotováĭe și cotăváĭe f., pl. ăĭ (cp. cu cotoraĭe). Olt. Tivdă (dovleac) scobită și uscată de ținut făină. V. bîtcă.

cotovaie s.f. (reg.) o jumătate de dovleac copt în cuptor.