2 intrări
3 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
cotnár sn vz cotnari
Cotnar n. 1. od. târg însemnat în jud. Iași, unde Despot-Vodă înființase o Academie; 2. sat în jud. Iași, acoperit cu vii cari produc cele mai vestite vinuri din țară: 3200 loc.; 3. vin de Cotnar: să ciocnim la masă pahare de Cotnar AL.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare etimologice
Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
cotnár s. n. – Varietate de vin moldovenesc, produs la Cotnari. De la Cotnari. – Der. cotnărele, s. f. pl. (varietate de pere), numite astfel datorită culorii lor aurii.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: Cotnar
Cotnar
| substantiv propriu (SPM001S) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular | — |
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Intrare: cotnar
cotnar substantiv neutru
| substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)