3 definiții pentru cotic

cotíc2 sm [At: DA / Pl: ~ici / E: ns cf cotei2, cotarlă] (Reg) Băiat leneș.

cotíc1 sn [At: COSTINESCU / Pl: ~uri / E: cot2 + -ic] 1-30 (Șhp) Cot2 (1,15, 23, 27-38) (mic).

cotíc, cotíci, s.m. (reg.) copil leneș; cotei, cotarlă.

Intrare: cotic
substantiv masculin (M13)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cotic coticul
plural cotici coticii
genitiv-dativ singular cotic coticului
plural cotici coticilor
vocativ singular
plural