COTENEAȚĂ, coteneți, s. f. (Popular) Coteț mic pentru păsări, cîini, porci etc. Mai trecu puțin și deodată se iviră de după o coteneață și niște gîște mari, albe ca zăpada, bătînd gălăgios din aripi. DUNĂREANU, N. 20. Neputîndu-i intra în coteneața porcilor, [lupii], i-au sfîșiat cei trei zăvozi. CONTEMPORANUL, VI_II 287 Am plecat să dau cu plasa Colea-n acea coteneață, Să văz, n-oi vina vreo rață? PANN, P. V. I 69. – Variantă: cotineață (STANCU, D. 258) s. f.