COSOROABĂ (pl. -be), Mold. Bucov. COSTOROABĂ (pl. -be), COSTOROAVĂ (pl. -ve) sf., Trans. Băn. COSORĂU (pl. -raie) sn. 💒 Una din cele opt bîrne late și groase ce se așază orizontal pe stîlpii sau furcile casei și care, împreună cu capetele căpriorilor, prinși de ele, alcătuesc apărătoarea sau streașina casei și acoperămîntul prispelor: cosoroaba de la prispă, care putrezise la un cap, el a înlocuit-o (BR.-VN.); avînd în loc de acoperiș numai capete de grinzi și costoroabe (GRIG.); sburînd pe sub costoroabele caselor (SB.) [ung. koszorú].