coseală, coseli, (cosală), s.f. – Lucru de mână, cusătură, broderie (Papahagi, 1925; Lenghel, 1979): „În fiecare seară, în zilele lucrătoare, acolo s-adunau fetele în șezătoare, care cu caierul, care cu coseli de mână...” (Bilțiu-Dăncuș, 2005: 143). – Din coase (< lat. pop. cosere, consuere) + suf. -eală > -ală (MDA).