Definiția cu ID-ul 949885:
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
cortil, (cortilă), s.n. – (reg.; înv.) Adăpost, locuință (Papahagi, 1925). Atestat și în Maramureșul din dreapta Tisei, cu sensul de „cazare; gazdă”. Vezi și cvartilă. – Din germ. Quartier „cantonament; cazare, adăpost, gazdă” (Țurcanu, 2005); din magh. kortély (MDA).