4 intrări
5 definiții
Explicative DEX
cornit1 sn [At: DA ms / Pl: ~uri / E: corni] Cornire.
cornit2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~iți, ~e / E: corni] (D. pereții unei case) Încheiat2.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
corni vt [At: DA / Pzi: ~nesc / E: corn1] (Reg) A încheia bârnele din colțurile unei clădiri Cf corn1 (77).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
corniț sn [At: H XVIII, 141 / Pl: ~e / E: corn1 + -iț] (Ban) Sac în trei colțuri, din lână, în care se toarnă laptele prins și prin care se strecoară zerul Si: ches, sidilă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Jargon
CORNI- „corn, cornos”. ◊ L. cornu „corn, copită” > fr. corni-, engl. id. > rom. corni-. □ ~fer (v. -fer), adj., care este prevăzut cu apendice în formă de cornițe; ~form (v. -form), adj., în formă de corn; ~gen (v. -gen2), adj., care produce țesut cornos.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
| verb (VT401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
cornielement de compunere, prefix cornit, cornităparticipiu cornire, corniriinfinitiv lung
- 1. Element de compunere cu semnificația „corn, cornos”. DETS
etimologie:
- cornu DETS
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.