O definiție pentru cornit
Jargon
CORNI- „corn, cornos”. ◊ L. cornu „corn, copită” > fr. corni-, engl. id. > rom. corni-. □ ~fer (v. -fer), adj., care este prevăzut cu apendice în formă de cornițe; ~form (v. -form), adj., în formă de corn; ~gen (v. -gen2), adj., care produce țesut cornos.
Intrare: cornit
cornit participiu
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
cornielement de compunere, prefix cornit, cornităparticipiu cornire, corniriinfinitiv lung
- 1. Element de compunere cu semnificația „corn, cornos”. DETS
etimologie:
- cornu DETS
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.