CORESPONDENT³, -Ă, corespondenți, -te, s. m. și f. 1. Persoană care colaborează la un ziar, trimițînd corespondență cu conținut informativ din locul în care se află. [Conducerea ziarului] a prezentat în fața corespondenților o dare de seamă despre legăturile redacției cu corespondenții. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2703. Potrivit învățăturii leninist- staliniste și experienței glorioase a presei sovietice, presa din țara noastră își întărește tot mai mult legăturile cu masele, acordă o atenție din ce în ce mai mare creșterii numărului de corespondenți muncitori și țărani. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 34-37 1/6. 2. Persoană care, în lipsa părinților unui elev, are răspunderea acestuia față de autoritățile școlare. 3. (Rar) Persoană cu care cineva este în corespondență, de la care primește scrisori.