CORELATIV, -Ă, corelativi, -e, adj. Care este în relație reciproc cu ceva, indicînd un raport reciproc. ♦ Noțiuni corelative = noțiuni care conțin note arătînd existența unei anumite legături reciproce între două obiecte ale gîndirii. Conjuncții corelative (și substantivat, f.) = conjuncții care introduc două propoziții coordonate sau o propoziție regență și una subordonată, între care există un raport de corelație. – Fr. corrélatif.