Definiția cu ID-ul 1078885:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

corelativ, ~ă [At: MAIORESCU, L. 35 / Pl: ~i, ~e / E: fr corrélatif] 1 a Care este în corelație (1) cu ceva. 2 a Care indică o corelație (1). 3 a (Îs) Noțiuni ~e Noțiuni care conțin note arătând existența unei anumite legături reciproce între două obiecte ale gândirii. 4 a (Imp) Corespunzător. 5-6 sf, a (Șîs conjuncții ~e) (Conjuncții) care introduc două propoziții coordonate sau o propoziție regentă și una subordonată, în raport de corelație una față de cealaltă. 7 sn Cuvânt sau termen corelativ (1).