Definiția cu ID-ul 39837:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CORDAR, cordare, s. n. 1. Plăcuță de lemn (de abanos) de care sunt legate coardele la instrumentele cu arcuș. 2. Pană de lemn cu care se răsucește coarda ferăstrăului cu ramă pentru a întinde pânza de tăiat; încordător, sucitor. – Coardă + suf. -ar.