Definiția cu ID-ul 711536:
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
corci2, corcesc, vb. refl. – (despre plante sau animale) A se amesteca, a se încrucișa: „Corcitoriul o corcit, / Diochitoriu o diochet” (Bilțiu 1990: 287). Atestat doar în Maramureș și Bucovina. – Din corci „corcitură” (< magh. korcs).