coptătură, coptături, s.f. – 1. (gastr.) Pâine coaptă sau, în general, produs de panificație. 2. Cocătură, prăjitură. 3. (med.) Infecție. „Se opărește cu apă sărată sau se pune pe ea frunze de crin ori compresă de pâine amestecată cu unsoare” (Faiciuc, 1998: 100). – Din copt (< lat. coctus) + suf. -ătură (DEX, MDA).