3 intrări

5 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

copăi vt [At: DAMÉ, T. 62 / V: ~poi / Pzi: ~esc / E: vsl копати, srb. kopati, bg. копая] (Trs) A prăși.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

COPOÍT s. v. prașilă, prășire, prășit, sapă, săpare, săpat.

copoit s. v. PRAȘILĂ. PRĂȘIRE. PRĂȘIT. SAPĂ. SĂPARE. SĂPAT.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

copăí, copăiésc, vb. IV (reg.) a săpa, a prăși, a mușuroi (pământul).

Intrare: copoit
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • copoit
  • copoitul
  • copoitu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • copoit
  • copoitului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: copoit
copoit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • copoit
  • copoitul
  • copoi
  • copoita
plural
  • copoiți
  • copoiții
  • copoite
  • copoitele
genitiv-dativ singular
  • copoit
  • copoitului
  • copoite
  • copoitei
plural
  • copoiți
  • copoiților
  • copoite
  • copoitelor
vocativ singular
plural
Intrare: copăi
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • copăi
  • copăire
  • copăit
  • copăitu‑
  • copăind
  • copăindu‑
singular plural
  • copăiește
  • copăiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • copăiesc
(să)
  • copăiesc
  • copăiam
  • copăii
  • copăisem
a II-a (tu)
  • copăiești
(să)
  • copăiești
  • copăiai
  • copăiși
  • copăiseși
a III-a (el, ea)
  • copăiește
(să)
  • copăiască
  • copăia
  • copăi
  • copăise
plural I (noi)
  • copăim
(să)
  • copăim
  • copăiam
  • copăirăm
  • copăiserăm
  • copăisem
a II-a (voi)
  • copăiți
(să)
  • copăiți
  • copăiați
  • copăirăți
  • copăiserăți
  • copăiseți
a III-a (ei, ele)
  • copăiesc
(să)
  • copăiască
  • copăiau
  • copăi
  • copăiseră
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • copoi
  • copoire
  • copoit
  • copoitu‑
  • copoind
  • copoindu‑
singular plural
  • copoiește
  • copoiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • copoiesc
(să)
  • copoiesc
  • copoiam
  • copoii
  • copoisem
a II-a (tu)
  • copoiești
(să)
  • copoiești
  • copoiai
  • copoiși
  • copoiseși
a III-a (el, ea)
  • copoiește
(să)
  • copoiască
  • copoia
  • copoi
  • copoise
plural I (noi)
  • copoim
(să)
  • copoim
  • copoiam
  • copoirăm
  • copoiserăm
  • copoisem
a II-a (voi)
  • copoiți
(să)
  • copoiți
  • copoiați
  • copoirăți
  • copoiserăți
  • copoiseți
a III-a (ei, ele)
  • copoiesc
(să)
  • copoiască
  • copoiau
  • copoi
  • copoiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)