Definiția cu ID-ul 440931:
Etimologice
conț (-ți), s. n. – 1. Bucată, crîmpei, fragment. – 2. Teanc de cinci foi de hîrtie. Mag. konc (Miklosich, Lexicon, 329; Cihac, II, 493; Gáldi, Dict., 120), din sl. kǫsŭ.
Exemple de pronunție a termenului „conț” (3 clipuri)
Clipul 1 / 3