O definiție pentru convulsionant


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

convulsionánt adj. m., pl. convulsionánți; f. sg. convulsionántă, pl. convulsionánte

Intrare: convulsionant
convulsionant adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • convulsionant
  • convulsionantul
  • convulsionantu‑
  • convulsionantă
  • convulsionanta
plural
  • convulsionanți
  • convulsionanții
  • convulsionante
  • convulsionantele
genitiv-dativ singular
  • convulsionant
  • convulsionantului
  • convulsionante
  • convulsionantei
plural
  • convulsionanți
  • convulsionanților
  • convulsionante
  • convulsionantelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)