CONTUZIE, contuzii, s. f. (Și în forma contuziune) Leziune provocată prin lovire, fără rănirea pielii. Fiecare se introduce în așternut, pipăindu-și cu duioșie o contuziune, cu satisfacția că s-a întors viu și aproximativ intact de la o crîncenă încăierare. C. PETRESCU, C. V. 42. – Pronunțat: -zi-e. – Variantă: contuziune s. f.