contrapartidă s. f. Element care se opune altuia, stabilind echilibrul ◊ „Cu ce contrapartidă, cronica oficială a vizitei nu ne spune.” R.l. 20 X 93 p. 16. ◊ „În contrapartidă cu proiectul [...] convenit cu un partener străin restaurator, sătenii din Secăria-Comarnic, jud. Prahova, oferă [...]” Ad. 25 XI 93 p. 2. ◊ „În contrapartidă, din țară, la reușita simpozionului și-au adus contribuția I.M., M.C. etc.” Curierul rom. 6/95 p. 7 (cf. fr. contrepartie; DEX, DN3 – alt sens)