contraatac sn [At: MAIORESCU, CR. II, 89 / Pl: ~uri / E: fr contre-attaque] 1 Ripostă ofensivă desfășurată de o unitate militară aflată în apărare, cu scopul de a respinge un atac al inamicului pătruns în dispozitivul ei și de a restabili pozițiile inițiale Si: contralovitură. 2 (Spt) Atac prompt, ca răspuns la atacul adversarului Si: ripostă.