CONTORSIUNE, contorsiuni, s. f. Contractare violentă și involuntară a mușchilor (cauzată de o emoție sau de o senzație dureroasă). V. crispație. Mai văd doar cum se zbate [cîinele] sub loviturile măturoaielor, ridicînd cu contorsiunile lui un nor gros de praf. CARAGIALE, O. II 14. Zibal urmărise... toate contorsiunile, toate crispațiile stranii ale degetelor [arse de flacăra luminării]. CARAGIALE, O. I 294. – Pronunțat: -si-u-.