4 definiții pentru constătător
Explicative DEX
constătător, ~oare a [At: DA ms / Pl: ~i, ~oare / E: constata + -(a)tor] Constatativ.
* CONSTĂTĂTOR adj. p. verb. CONSTA. Care constă, care consistă, care se compune (din).
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
constătător a. care constă din: moșie constatatoare din livezi, păduri.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
constau, -tea 3 conj., -stătător adj. v.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Intrare: constătător
constătător
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.