2 definiții pentru considerativ
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CONSIDERATÍV, -Ă REL.) adj. stare ~ă = stare sufletească de observare și meditație. (< fr. considératif)
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
consideratív adj. m., pl. consideratívi; f. sg. consideratívă, pl. consideratíve
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: considerativ
considerativ adjectiv
| adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)