O definiție pentru coniotecă
Definiții din dicționare specializate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
CONIO-2 „con laringal, tubercul”. ◊ gr. konos „con” > fr. conio-, engl. id., germ. konio- > rom. conio-. □ ~cist (v. -cist), s. n., sporange închis în formă de tubercul, conținînd spori, prezent la ferigi; ~tecă (v. -tecă), s. f., lojă a anterei; ~tomie (v. -tomie), s. f., incizie a conului laringal.
Intrare: coniotecă
coniotecă substantiv feminin
| substantiv feminin (F46) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | coniotecă | conioteca |
| plural | conioteci | coniotecile | |
| genitiv-dativ | singular | conioteci | coniotecii |
| plural | conioteci | coniotecilor | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||