O definiție pentru coniotecă
Jargon
CONIO-2 „con laringal, tubercul”. ◊ gr. konos „con” > fr. conio-, engl. id., germ. konio- > rom. conio-. □ ~cist (v. -cist), s. n., sporange închis în formă de tubercul, conținînd spori, prezent la ferigi; ~tecă (v. -tecă), s. f., lojă a anterei; ~tomie (v. -tomie), s. f., incizie a conului laringal.
Intrare: coniotecă
coniotecă substantiv feminin
substantiv feminin (F46) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
coniotecă, coniotecisubstantiv feminin
- 1. Lojă a anterei. DETS
etimologie:
- conio- + -tecă dexonline