CONGREGAȚIE, congregații, s. f. (În biserica catolică) 1. Ordin monahal. ♦ Ramură a unui ordin monahal; mănăstire-filială. 2. Asociație religioasă de clerici și de laici organizată cu respectarea anumitor reguli de viață. 3. Departament în organizația centrală a Vaticanului, condus de un cardinal. 4. Sedință de studiu a sinoadelor generale; p. ext. adunare religioasă. – Fr. congrégation (lat. lit. congregatio, -onis).