CONFRERIE, confrerii, s. f. (Franțuzism) Asociație constituită în scopuri religioase sau caritabile; p. ext. grupare de oameni cu păreri comune. Figurile care au stînjenit activitatea, lui, adversarii săi ideologici sau personali, membrii altor confrerii spirituale. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 126, 6/1. Credeai cu îndărătnicie în lumina soarelui În sinceritate, Într-o superioară confrerie a spiritului. BARANGA, V. A. 20.