CONFLICT (< fr. conflit < lat. conflictus, ciocnire) Factor important în desfășurarea acțiunii unei opere epice sau dramatice, conflictul constă în ciocnirea de interese, fapte, caractere, între două personaje sau grupuri de personaje. Conflictul poate fi de două feluri: exterior, rezultat din ciocnirea de interese între personaje cu concepții și tendințe deosebite, conflict frecvent întîlnit în literatură, epică și dramatică (Despot Vodă de V. Alecsandri, Ion, Răscoala de Liviu Rebreanu etc.) și interior determinat de tendințe contradictorii întruchipate de același personaj (Faust de Goethe). Datorită mobilității și extensiunii în timp și spațiu a acțiunii epice, precum și faptului că epicul are însușirea de continuitate a mișcării, conflictul epic nu prezintă stringența conflictului dramatic, care se deosebește printr-o mai mare intensitate, concentrare, datorită situării uneori a personajelor în momente cruciale pentru viața și destinul lor. Conflictul dramatic, de orice natură ar fi – psihologic, etic, politic – este declanșat și susținut prin intrigă și acțiune. Opera dramatică apare astfel ca acțiune și reacțiune între personaje individualizate sau grupuri de personaje. Se poate afirma că partea esențială a acțiunii o constituie conflictul, element artistic care definește valoarea operelor dramatice. Conflictul intern este caracteristic și poeziei, căci din el rezultă tensiunea lirică, ceea ce constituie însăși esența lirismului (Mai am un singur dor de M. Eminescu).